Nu este nimeni…

1. …care să predice/mărturisească adevărul - Is.41:28

Dumnezeu a hotărât să mântuiască pe oameni prin nebunia predicării crucii lui Hristos. Poporul său, Biserica, de asemenea trebuie zidit prin Cuvântul lui Dumnezeu şi de aceea El a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, etc. (Rom.1:16; 1Co.1:21; Ef.4:11-15; Rom.10:17). Din totdeauna El a folosit oameni prin care a transmis voia Sa. Însă în vremurile de decădere, aceştia nu au mai cunoscut Cuvântul Domnului - Is.41:28.

Biserica de azi se găseşte în această situaţie: mulţime de grupări aşa numite creştine, mii şi mii de şcoli de teologie, zeci de mii de predicatori, sute de mii de cărţi şi de studii şi totuşi, atât de puţine rezultate… Lumea nu aude despre Dumnezeu, crede din ce în ce mai puţin în El, nu Îl cunoaşte, trăieşte fără frică de Dumnezeu… La începutul creştinismului au fost doar câţiva predicatori şi vreo 700 de ucenici şi au răscolit întreaga lume… Ştiu că suntem în timpurile de la urmă, că azi lumea se depărtează de Dumnezeu, ştiu că a venit vremea când oamenii nu mai vor să ştie de pocăinţă, etc.. Dar întreb: "Oare câţi din "slujitorii" Domnului de azi sunt încredinţaţi că ceea ce fac şi ceea ce spun vine direct din Duhul Sfânt? Câţi cunosc ce înseamnă să asculte glasul Domnului şi să vină după El? Câţi din aceştia care vorbesc în Numele Lui ştiu să facă diferenţa între vorbele lor şi Cuvintele vii date de Dumnezeu pentru poporul Său? Oare câţi dintre ei nu-şi dau cuvintele lor drept cuvinte ale Domnului?" (Gal.2:20; Rom.9:1; Io.14:10; 10:27; F.A.7:38; Ier.23:31)

În ce situaţie ne găsim noi?
Când se uită Dumnezeu la noi, ce spune? Is.41:28?
Suntem noi predicatori/mărturisitori ai adevărului?
Trebuie să fim în stare a răspunde despre nădejdea care este în noi - 1Pe.3:15.
Haideţi să stăm la picioarele Domnului Isus şi să ascultăm cuvintele Sale pentru a avea ce să spunem şi altora!
Vrea cineva de aici să facă lucrul acesta? Cine?

2. …care să lucreze pentru Dumnezeu - Is.63:5

Va zice cineva: "Dar eu nu sunt chemat să fiu predicator." E bine dacă ştii acest lucru (sunt mulţi care nu-l ştiu sau nu vor să-l creadă). Totuşi fii gata să începi a predica, dacă El ţi-o va cere. Şi dacă nu predici, asta nu înseamnă că nu ai nimic de spus pentru Domnul. Şi tu trebuie să mărturiseşti cu gura şi cu viaţa ta despre mântuirea care ai primit-o. În plus de asta, trebuie să fii conştient(ă) că ai un rost divin pe acest pământ: trebuie să faci ceva! Gândeşte-te des şi îndelung la acest lucru. Întreabă pe Dumnezeu în rugăciunile tale: "Doamne, de ce sunt pe pământ? De ce vrei tu să trăiesc aici? Insistă până când vei primi un răspuns. Tu ai probabil în mintea ta vreo câteva scopuri pentru care trăieşti: plăcerea, realizarea, copiii, o "cauză nobilă"… Dar întreabă-L pe El, ce are pentru tine? Nu te ascunde după acel gând greşit că doar predicatorii trebuie să lucreze pentru Dumnezeu. Toţi avem câte ceva de făcut; fiecare avem cel puţin un dar de la Dumnezeu şi acela nu trebuie "îngropat", ci pus în slujba celorlalţi - 1Co.12:4-7.

Situaţia tristă de azi este: Fil.2:21 - cei mai mulţi creştini caută doar folosul personal. Suntem în situaţia decăzută a Israelului de altă dată care nu putea fi folosit de Dumnezeu - Is.63:5; Ec.4:1. Oare ne-am lăsat uneltele jos? Am încetat lucrul? Mai facem ceva pentru împărăţia lui Dumnezeu? Dacă nu, suntem în pericolul de a judecaţi - Ier.4:22-25; 5:1; Lu.13:7; 1Pe.4:17; Ap.2:5.

Haideţi să ne pocăim şi să ne întoarcem la faptele noastre dintâi.
Hai "să ne punem salopetele" pe noi şi să lucrăm.

3. …care să se roage - Is.59:16a

Un alt lucru care lipseşte în această vreme Bisericii, şi pe care toţi trebuie să-l aibă, fără excepţie, este viaţa serioasă de rugăciune. Lucrarea de care am vorbit mai sus (predicarea / mărturisirea) nu se poate face fără rugăciune. Dumnezeu caută oameni care să se roage şi nu-i găseşte - Is.64:7a; Ez.22:30.

Va zice cineva: "Ba, eu vreau să mă rog, dar nu ştiu pentru ce…" Uitaţi-vă la Avraam cum a mijlocit pentru Sodoma - Gen.18:1-33:
-- întâi, era într-o relaţie apropiată cu Domnul (v.16) - trebuie!
-- apoi, aude un cuvânt de la El (v.20,21) - trebuie!
-- apoi, "stă tot înaintea Domnului" (v.22 - cugetă? 2Co.11:29 - îl doare?) - trebuie!
-- apoi, pe baza acelui cuvânt primit, se apropie şi vorbeşte (v.23) - trebuie!

Vrei să ai viaţă de rugăciune? Stai aproape de Domnul. Rămâi acolo până vei auzi ceva de la El. Apoi nu te grăbi să vorbeşti ci aşteaptă, cugetă, lasă Duhul Sfânt să-ţi înmoaie inima, apropie-te mai mult şi (pe baza acelui cuvânt primit) roagă-te…

Uită-te la Moise cum s-a rugat pentru Israel - Ex.32:10-14; Ps.106:23. Ai nevoie de un cuvânt de la Dumnezeu. Nu-ţi arată Domnul un om nemântuit mergând spre iad? Nu-ţi pune Domnul pe inimă situaţia unui frate căzut? De ce crezi că vezi pe alţii în jurul tău în stări depărtate de Dumnezeu? Nu este ca să-i condamni ci ca să te rogi pentru ei. Domnul se uită din cer ca să găsească pe unul care să se roage… - Is.59:16a. Nu vei fi tu acela? Nu vrei să fii tu acela? Spune-i Domnului să-ţi dea un cuvânt, să-ţi arate un om, să-ţi pună pe inimă o nevoie… ca să te rogi.

INVITAŢIE
A atins Domnul cumva inima ta astăzi, legat de cele ce ai auzit?
Ai auzit cumva glasul lui întrebând?
Ai simţit ochii Săi căutându-te din cer?
Te vrea să predici? … să faci ceva anume? … sau să te rogi?

Is.6:8,9a: Am auzit glasul Domnului, întrebând: "Pe cine să trimit, şi cine va merge pentru Noi?" Eu am răspuns: "Iată-mă, trimite-mă!" El a zis atunci: "Du-te…" Şi tot Domnul a zis: "Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare. Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: "Întăreşte-te şi îmbărbătează-te!"? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face. Când vom asculta pe Domnul, va fi adevărat pentru noi cuvântul spus de Isus Hristos: "Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine şi pentru Evanghelie, şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa vecinică." (Is.41:10; Ios.1:9; Mc.10:29,30) Slăvit să fie Domnul! Slăvit să fie Domnul în veci de veci! Amin!

Răspunde Domnului, nu te teme! Predă-te Lui!

2003.11.23 – Lunca Ilvei

Înapoi la Index predici