Apa şi piatra

Io.7:37-39

 

            Cunoaşteţi proverbul care zice: „Apa trece, pietrele rămân…” Este un fel al românilor de a lăuda statornicia…

 

1. Primul lucru de care ai nevoie

            v.37b­­ - …să vină la Mine şi să bea… Ce să bea? Nu este prima dată când spune asta – Io.4:10.

            Io.4 - prezintă pe scurt istoria cu femeia samariteană. Isus a zis:

            Io.4:13,14 – apa aceasta este totuna cu cea din Io.7:37,38

Dar ce este ea?

APA:

            Este Cuvântul lui Dumnezeu pe care trebuie să‑l primeşti (Ef.5:25,26 + Io.15:3; 1Pe.1:22,23 + Rom.1:16; Io.6:63)

            Este Domnul Isus Hristos (Cuvântul lui Dumnezeu) care trebuie să se întrupeze în tine (Io.1:1,14; Ap.19:13; Gal.4:19)

            Este Duhul Sfânt care va veni şi va locui în tine când vei crede Evanghelia (Ef.1:13; 1Co.6:19; Rom.8:9; 1Io.4:2)

            Aceasta este „apa vieţii” – Ap.21:6; 22:17b

 

Dar ce cel mai multe ori, oamenii nu răspund la chemarea Domnului. Motivul este că nu vor! Cauza este:

 

PIATRA:

            Inima omului este împietrită şi faptele noastre arată asta:

Mc.3:5  ... rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei, şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: ,,Întinde-ţi mâna!"...

Mc.6:52  căci nu înţeleseseră minunea cu pâinile, fiindcă le era inima împietrită.

Mc.8:17  Isus a înţeles lucrul acesta, şi le-a zis: „Pentru ce vă gândiţi că n‑aveţi pâini? Tot nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?”

Mc.10:5  Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v‑a scris Moise porunca aceasta.”

Mc.16:14  În sfârşit, S‑a arătat celor unsprezece, când şedeau la masă; şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce‑L văzuseră înviat.

F.A.19:9  Dar, fiindcă unii rămâneau împietriţi şi necredincioşi, şi vorbeau de rău Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despărţit pe ucenici de ei, şi a învăţat în fiecare zi pe norod în şcoala unuia numit Tiran. (În Efes)

F.A.28:27  Căci inima acestui norod s‑a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.

Ef.4:18  având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.

 

Omul nu trebuie să respingă oferta Cuvântului lui Dumnezeu.

Dacă nu bei această apă, dacă nu vrei să crezi ce spune El, dacă nu se întrupează El în tine, te vei împietri mai tare…

Evr.3:8  nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii...

Evr.3:13  Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi,” pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului.

Evr.3:15  câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.”

Evr.4:7 „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!”

 

…apoi Cuvântul se va depărta de tine. Cuvântul se va duce, şi piatra va rămâne:

„Apa trece, pietrele rămân…”

Pr.28:14b   cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

Rom.2:5  Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,

INVITAŢIE (Evanghelie)

Poate nu vrei să crezi Cuvântul care îţi spune că:

Ø      Eşti păcătos!

Ø      Te îndrepţi către iad!

Ø      Există un Dumnezeu viu şi adevărat care te va judeca!

Ø      Mântuirea este fără plată, prin credinţa în jertfa lui Hristos!

CREDE TOATE ACESTEA! ESTE ADEVĂRAT!

 

2. Ce se va întâmpla dacă accepţi Cuvântul?

            În Io.2, Domnul Isus pune apă în nişte vase de piatră şi apoi face o minune… Aceasta a fost prima minune a Sa şi la fel va fi şi cu tine: prima minune!

Ez.11:19  Le voi da o altă inimă, şi voi pune un duh nou în voi. Voi lua din trupul lor inima de piatră, şi le voi da o inimă de carne,

Ez.36:26  Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne.

 

2.1       Prima minune care se întâmplă dacă venim la Domnul şi bem din apa pe care ne‑o dă El, este că nu vom mai înseta în veac - Io.4:14a. Bogatul din Lu.16 dorea numai o picătură de apă… O singură picătură este de ajuns, şi vom fi născuţi din nou (Io.1:12,13; 3:5), odată pentru totdeauna!

 

2.2       Dacă vom continua să bem din „izvoarele mântuirii” (Is.12:3), adică dacă vom primi mai departe din Cuvântul Său, din oameni de piatră (ce am fost), Domnul nostru va scoate acum apăIo.4:14b. El va face această lucrare cu noi.

            Moise a făcut aşa – (Ex.17:6), iar Domnul nostru este un prooroc ca şi Moise (F.A.3:22-26), ba chiar mai mare ca Moise (Evr.3:3).

            În plus, Hristos, este Stânca, Piatra – 1Co.10:4. Înseamnă că dacă El este în tine, întrupat, din tine vor curge râuri de apă vie.

            Când apa se revarsă mereu şi mereu peste o piatră, o şlefuieşte, o „dezpietreşte” = Cuvântul lui Dumnezeu care vine la noi, Îl primim, se întrupează şi Duhul Sfânt care se revarsă din noi (Io.7:39) ne modelează purtarea (apoi alţii vor putea primi „apa vieţii” prin noi). Ne naştem din Dumnezeu o singură dată şi rămânem născuţi în veac, dar viaţa veşnică din noi trebuie să curgă din noi spre alţii până vom pleca să fim cu Domnul. Cât de mult încă avem nevoie de această revărsare a apei peste noi şi din noi… Aşa cum lumea nu primeşte apa Cuvântului, de multe ori nici noi nu vrem s‑o primim…

            Asta ne‑o dorim cu toţi: dacă eşti în Hristos, în atitudine de ascultare, în dorinţă de dependenţă de El, cu gândul de a asculta de voia Lui, atunci: „Apa rămâne trecând şi pietrele trec, rămânând…”

            · Cuvântul tot vine la noi şi este primit de noi, mereu şi mereu, şi din cauza asta:

            · Duhul se manifestă prin noi şi faptele trupului sunt date la moarte (Rom.8:13; Col.3:5)

 

INVITAŢIE

Te întrebi de ce stărui într‑o stare de cădere? De ce nu dispar vechi trăsături de caracter ale omului vechi care a fost răstignit?

 

Oare nu cumva este un Cuvânt undeva pe care nu vrei să‑L primeşti?

Eşti faţă de El ca un ascultător uituc? De aceea eşti nefericit! (Iac.1:22-25)

 

Nu vrei să‑L accepţi ca fiind al lui Dumnezeu!

Poate Domnul ţi L‑a spus mai demult, tu Îl cunoşti,

dar nu vrei să‑L laşi să se întrupeze în viaţa ta.

 

Lasă‑L azi, nu‑ţi împietri inima.

(Altfel: „Apa trece, pietrele rămân…”)

 

1994.02.27 - Lunca Ilvei  (1)
1997.12.07 - Vatra Dornei (1)
2001.12.02 - Lunca Ilvei

Înapoi la Index predici